marți, 28 decembrie 2010

Maria

Recent, dupa vernisajul expozitiei mele ALTER EGO de la Biblioteca Judeteana Oradea din decembrie a.c., gasesc un comentariu despre aceasta, pe care-l reproduc integral mai jos. Comentariului ii este atasat afisul expozitiei mele cu acelasi generic si tematica, dar care a avut loc la... Iasi. Si nu acuma, in decembrie ci in aprilie a.c., adica cu ceva vreme in urma, semn ca autoarea articolului ma monitorizeaza asiduu...

Incep prin a afirma cu toata sinceritatea ca nu ma deranjeaza deloc nota preponderent critica (autoarea descopera si sesizeaza si unele valente pozitive ale expozitiei...) sau ironia delicat-feminina din unele pasaje ale autoarei, despre care stiu doar ca s-ar numi Maria. Nu i-am descifat identitatea cercetandu-i blog-ul si nici nu m-am straduit prea mult s-o fac... Oricum, este destul de putin important!!
Raspunsul pe care i-l pot da este ca nu am pretentia ca fotografia pe care o practic sa placa oricui o vede ci, dimpotriva, ma bucur atunci cand constat ca imaginile mele sunt controversate.
Pai nu trimit eu 4 fotografii la un salon si imi sunt acceptate 1 - 2??!! Nu inseamna, oare, ca ceea ce fac eu este mai mult sau mai putin apreciat/acceptat/gustat??
Problema este ca eu imi prezint expozitiile semnandu-le explicit TEODOR RADU PANTEA. Nu-mi ascund identitatea, neavand motive intemeiate s-o fac... Cred in ceea ce fac si voi continua in acelasi mod chiar cu riscul de a deranja, pe alocuri... Dar, ma intreb eu retoric, de ce unii carora ceea ce fac eu nu le place sau nu le este clar mesajul imaginilor mele, considera corect sa ma ma critice sub scutul anonimatului??
Nu ai demnitatea, distinsa Maria, sa ma privesti in fata cand ma critici??
Inchei prin a semnala finalul comentariului Mariei, citez:
"Tot aşa eu pot să fac poze degetelor mele de la picioare, să le dau nume, et voila! Artă. Ce… nu înţelegeţi conceptul? Sunteţi o grămadă de amatori…"
Exact, distinsa Maria, se pot face fotografii geniale degetelor dumitale de la picioare. Depinde cine le-ar face!!
Te rog sa vezi fotografiile de buze si ochi ale lui Man Ray sau de buze, ale lui Saudek.
Brassai a fotografiat un bilet mototolit, de autobus...
As mai avea exemple dar nu vreau sa devin plicticos...
Cine esti, distinsa Maria, ca sa stiu cui urez un sincer LA MULTI ANI??!!

Conceptul din spatele artei, sau arta din spatele conceptului 

La etajul doi a bibliotecii judetene Oradea se poate vedea începând de acum o săptămână, vernisajul „Alter ego” al fotografului Teodor Radu Pantea. Sunt o grămadă de fotografii cu manechine de plastic.
Nu ştiam nimic despre fotograf până recent şi nici acum că am văzut lunga listă de premii şi expoziţii, nu sunt impresionată. Am studiat îndelung şi în detaliu expoziţia şi nu pot spune că mi-a displăcut complet. Am admirat jocul de lumini, am invidiat aparatul şi în final, după multă cugetare şi intensă căutare a unui sens, am înţeles pornirea artistului care ne avertizează cu privire la dezumanizare, la amorţirea emoţională asociată cu evul pe care îl trăim.
Whaaaaat? Serios, oamenii ar sta şi-n cap şi ar zice că e artă. De ce? Păi statul în cap simbolizează dorinţa de a revoluţiona şi e un protest faţă de societatea asta capitalistă.
Bine bine, dacă spui povestea în cuvinte sună frumos, dar problema cu genul ăsta de artă e că fără anexa cu explicaţii nu ajungi prea departe. Fără nota explicativă e un mare zero. Aşa că avem o grămadă de poze cu oameni de plastic care privesc absenţi, iar lângă poze se află câte-un tag pe care scrie un substantiv oarecare… indiferenţă, îngrămădeală, singurătate, moleşeală şamd.
Tot aşa eu pot să fac poze degetelor mele de la picioare, să le dau nume, et voila! Artă. Ce… nu înţelegeţi conceptul? Sunteţi o grămadă de amatori…

4 comentarii:

  1. Domnule Teodor Pantea, dupa cum am mentionat in raspunsul comentariului pe care l-ati lasat pe blogul meu... ma numesc Cuc Maria si nu am pretentii de anonimat. Daca intrati pe pagina numita "In spatele cuvintelor", scrie numele meu si faptul ca sunt studenta a specializarii istorie in Oradea. Nu m-ar deranja chiar sa ne intalnim pentru o cafea. Nu m-am ascuns niciodata si agresivitatea dumneavoastra imi displace.
    Cat despre critica pe care am adus-o... nu este o critica adusa persoanei dumneavoastra, pe care o respect, ci vernisajului, pe care orice ignorant are dreptul sa-l comenteze indiferent daca autorul s-ar putea sa se simta jignit sau nu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Maria, blog-urile sunt pentru polemici care, pana decurg intr-un limbaj civilizat, nu trebuie sa supere pe nimeni.
    Nu afirm ca limbajul comentariului tau nu ar fi fost civilizat, dar (vesnicul "dar") cuvantul "zero" (si inca unul... mare, cate vreme ZERO e... adimensional) legat de fotografiile mele, mi-a produs o usoara indispozitie.
    In rest, putem bea o cafea.
    Cum iti aflu numarul de telefon ca sa te contactez??

    RăspundețiȘtergere
  3. ah, da, am fost apriga, nu gluma, dar e firesc sa nu ma cenzurez in spatiul blogului meu. Regret ca v-a produs indispozitie; ca fotograf trebuie sa va asteptati la reactii negative si pozitive.
    Puteti daca doriti sa-mi trimiteti un e-mail la cucmaria@rocketmail.com

    RăspundețiȘtergere
  4. Prisma prin care intelegem si ne raportam la ceea ce observam, la ceea ce admiram cu privirea, intelegem cu inima si ne incarcam sufletul nostru si asa sarac difera , dar acest lucru ne atrage atentia asupra modului in care realizam o analiza despre trairile cuiva care doreste sa ni le faca cunoscute.....noi doar sa incercam sa ne gasim tangenta sau intersectia sufleteasca cu mesajul unei piese dintr-o colectie....si sa avem multumirea ca am plecat mai bogati spiritualiceste, iar critica dura sa o lasam pe seama adevaratilor cunoscatori de arta...

    RăspundețiȘtergere