marți, 22 mai 2018

Scrisoarea I


Domnilor Membri Asociați ai Asociației Artiștilor Fotografi din România:
-          Eugen Negrea
-          Balási Csaba
-          Nagy Lajos
Din informațiile mele, am aflat că exercitați presiuni abuzive asupra unor organizatori de saloane internaționale de fotografie din România, care au decis să mă co-opteze în juriul lor, pentru a fi exclus din aceste jurii, pe considerentul inventat cum că aș aduce “prejudicii de imagine AAFR” și că, din aceste motive (???), nu aș fi “agreat” de către domniile voastre, adică de conducerea AAFR!! Ba mai mult, condiționați acordarea patronajului AAFR (fapt ce le blocheaza acestora, implicit, posibilitatea de-a solicita patronajul FIAP) unor saloane, de neincluderea mea în juriile acestora!!!
Toate aceste demersuri ale domniilor voastre s-au derulat telefonic, fără a vă adresa ÎN SCRIS, organizatorilor, motivându-vă conform principiilor democratice și de transparență, deciziile care, în aceste condiții, devin ARBITRAR-ABUZIVE!!! Acționați în acest mod conștienți fiind că nici o prevedere a Regulamentului AAFR (pe care îl modificați, oricum, dupa bunul plac, în conformitate cu interesele domniilor vostre!!!) nu vă dă acest drept!!
Aș începe prin a vă solicita, în mod explicit, să dovediți cu argumente concrete și credibile, modurile în care eu am adus, prin orice modalitate, “prejudicii de imagine AAFR”, de la data de când domniile voastre, v-ați asumat, fără a fi votați în mod democratic, rolul de diriguitori ai AAFR!! Având in vedere acest fapt pe care NU ÎL PUTEȚI CONTESTA, domniile vostre nu ne sunteți șefi ci COLEGI!!! O calitate ce ar trebui să vă ONOREZE!!
Da, știu, totul pornește de la domnul Balási Csaba, cu care am avut (cel puțin așa am considerat…), o relație amical-colegială, până în momentul în care, fosta conducere a AAFR, a respins în mod abuziv, solicitatea mea de a-mi fi acordat titlul de HonAAFR, pe baza Regulamentului de la acea dată (modificat între timp, dar salvat de mine, în fișierele mele, în forma lui inițială). La solicitarea mea de a-mi fi MOTIVATĂ respingerea cererii mele cu prevederi din Regulamentul AAFR, domnul Balási Csaba îmi răspunde cu acest mesaj pe e-mail (datat 2/23/10), cu o vizibilă tentă neprietenoasă, contrară relațiilor mele de până atunci, cu domnia sa:
Stimate Domnule Profesor Pantea !
Titlul pe care spolicitaţi cu atâta perseverenţă, NU ESTE UN DREPT ŞI ESTE o FAVOARE.
Conform regulamentului AAFR decizia comitetului director este incontestabilă.
Părerea mea personală este că până în momentul de faţă nu aţi îndrăznit nici măcar să vă înscrieţi pe website-ul asociaţiei şi să ne prezentaţi un portofoliu,nu vorbind că din materialul pe care ne-aţi prezentat nu reiese că ce aporturi deosebite aţi adus asociaţiei noastre ( ca imagine, promovare etc.), pentru care aţi merita titlul solicitat. După mine comportarea Dvs. nu este altceva decât o ambiţie personală de a colecta titluri şi distinţii.
Cu stimă,
Csaba BALASI
p.s.
Domniile voastre. ar trebui să cunoască atâta etică, că dacă semnează o adresă cu titluri, atunci măcar din respect şi la destinatari să treacă titlurile pe care nu au câştigat la loz în plic.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Notă: Întrebare pentru domnul Balási Csaba, referitor la afirmația lui (prea) tranșantă: “Conform regulamentului AAFR decizia comitetului director este incontestabilă.A fost decizia Comitetului director de la acea dată, fundamentată pe prevederi ale Regulamentului AAFR în forma sa inițială??!!
Oare, în ce măsura pot fi “incontestabile” deciziile unui Comitet director NEALES PRIN VOT DEMOCRATIC, luate în baza unui regulament nesupus aprobării membrilor AAFR??!! Întreb și eu, nu dau cu paru’!!
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

De la data primirii acestui mesaj, mi-am permis să consider încheiate relațiile mele de până atunci cu domnul Balási Csaba, dar fără a le transforma într-o relație conflictuală (cel puțin din partea mea…). De la acea dată, am avut ocazia să mă întâlnesc cu el doar o singură dată, în 2011, la Cluj-Napoca, cu ocazia înmânării distincției EFIAP/s. În tot acest interval de timp de până acum, nu m-am întâlnit cu domnia sa, nu l-am sunat la telefon (!!!), nu i-am trimis NICIUN MESAJ pe mail (!!!) ci  doar, cu ceva vreme în urmă, l-am contactat pentru informații referitoare la distincția MFIAP.
Referitor la “prejudicii de imagine AAFR”, de când sunteți domniile vostre la conducerea AAFR, adică din 2012, nu am luat decât de două ori poziție publică, critică, față de AAFR:
-          - când mi-a fost eliberat un certificate de patronaj pentru două expoziții ale mele, conținând flagrante greșeli de acord; iritarea produsă la acea dată în rândurile domniilor voastre (am un mail ce dovedește acest fapt), m-a determinat să nu mai solicit patronajul AAFR pentru alte expoziții ale mele (și nu au fost puține…)

-    
- când s-a pus la îndoială calitatea mea de MAAFR, tot cu ocazia co-optarii mele într-un juriu internațional, prilej cu care nu am făcut altceva decât să fac public Certificatul emis de… AAFR!!


Vă rog, dacă mai aveți dovezi concrete asupra ostilității mele față de AAFR (am fost acuzat că ÎNJUR AAFR!!!), să mi le prezentați!! Dovediți că (vreți să) jucați fair-play, la fel ca subsemnatul!!
Nedreptatea semnalată de mine, cu privire la refuzul distincției HonAAFR, cu încalcarea Regulamentului de la acea dată, a fost corectată la puțin timp după ce domnul Eugen Negrea a preluat președenția AAFR, în 2012, acordându-mi distincția HonAAFR, după cum se poate constata pe site-ul oficial AAFR (http://www.aafro.ro/lista-membri/membri-de-onoare/). Print screen-ul de mai sus e datat 16. 03. 2018.



Domnilor, îmi permit să vă întreb de ce un artist fotografi român, cadru didactic universitar la două facultăți, cu primul doctorat despre istoria fotografiei din România (cu o teză în care sunt cuprinse capitole documentate despre AAFR și despre fotoclubul harghitan al domnului Balási Csaba, el fiind personal mențional în teza de doctorat!!), acceptat în 530 de saloane internaționale (pe toate continentele) și în 102 saloane naționale de fotografie, autor al 112 expoziții personale în 18 țări, co-optat în 76 jurii internaționale în 14 țări,  câștigător a 303 premii și mențiuni internaționale, având un total de 67 de țări în care i-au fost expuse lucrarile, NU ESTE “AGREAT” DE DOMNIILE VOASTRE??!!
Cândva, AAFR avea o listă a artiștilor fotografi agreați pentru juriile naționale și internaționale!! Făceam parte, în mod firesc, din acea listă!! Acestă listă nu a mai fost actualizată din 2012 (http://www.aafro.ro/comisii/jurii-nationale-agreate-de-aafr/lista-artitilor-fotografi-agreai-de-aafr-pentru-juriile-naionale-i-internaionale-2012/).
În baza unei asemenea liste actualizate, poate că ați fi fost îndreptațiți să mă contestați ca membru într-un juriu internațional din România, dar numai în cazul în care, în virtutea unor principii democratice de transparență a deciziilor, ați fi făcut publice criteriile de selecție ale arbitrilor!! În caz contrar, acceptarea/respingerea cuiva într-un/dintr-un juriu internațional din România, devine subiect al bunului dvs. plac, adică… ARBITRARĂ!!! Sunt foarte curios cum veți motiva neincluderea mea într-o asemenea listă, în situația în care veți decide s-o întocmiți vreodată!!
Mă consider îndreptățit la un răspuns documentat, argumentat și în afara ORICĂROR RESENTIMENTE  DE ORDIN PERSONAL, la întrebările mele de mai sus!! Vă rog, în consecință, în calitate de membru AAFR din anul 1981, să îmi răspundeți!!



Referitor la co-optarea mea în diverse jurii internaționale din România, fie-mi permis să vă informez că aceasta nu s-a produs ca urmare a unei simple simpatii față de persoana mea ci, datorită atât prestigiului meu internațional, cât și a faptului că i-am ajutat pe organizatori în promovarea saloanelor lor (pot argumenta în acest sens, Răzvan Băleanu, Nelu Scripciuc, Mircea Anghel). Referitor la salonul de la Arad, se mai adaugă și faptul că sunt membru (declarat în 2016 “Fotograful Anului”) și Președinte onorific al Fotoclubului ProArad!!
Am ajutat și organizatorii altor saloane, chiar și dacă nu am făcut parte din juriile acestora, cum ar fi cele din Târgu Mureș (Both Gyula), Arad (Mircea Boran), Brăila (Tarquinius Vădeanu), Reșița (Flavian Săvescu), Oradea (Ovi. D. Pop, Adela Rusu). Am liste vaste cu fotografi din lume și relații cu fotocluburi/federații/asociații de pretutindeni. Am făcut asta pentru că eu vreau să îmi aduc o reală contribuție la dezvoltarea fotografiei românești!! Faceți și domniile voastre așa ceva??!! Sau… “băgați bețe în roate”??!!
Aș dori, la capătul acestei prime scrisori către dvs., să vă reconsiderați poziția față de mine și să nu-mi mai blocați accesul în juriile din România!! Respectați decizia/opțiunea organizatorilor care, prin eforturile lor, duc, peste hotare, prestigiul artei fotografice românești pe care pretindeți că o reprezentați/susțineți!!
Acestă primă scrisoare se vrea o tentativă, din partea mea, de rezolvare amiabilă a unei stări tensionate, de care nu mă fac vinovat!! Vă va fi trimisă și ca scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la care, conform legislației în vigoare, aveți obligația să răspundeți în 30 de zile. Consider că, pentru a câștiga timp, e mai bine să folosim metoda mai expeditivă online!! Decizia vă aparține!!!
În cazul în care demersul meu, început acum și în acest mod, nu va avea rezultatul pe care îl doresc, considerându-l FIRESC, mă voi considera îndreptățit să acționez în modalitățile și direcțiile pe care le voi considera oportune!!  Sper, totuși, ca totul să se oprească, în mod colegial, AICI!!! Ar fi în avantajul tuturor!!
Cu stimă (încă!!),
Lector univ. Dr. TEODOR RADU PANTEA
Teodor Radu Pantea EFIAP/silver, EH.ISF, PSA***(CPID), PSA**(PPD), PSA**(PJ), Hon.ICS, F.ICS, AICS, Hon.F.PAD, Hon.F.ICS, E.USPA, F.SWAN, Hon.F.SWAN, E.FMPA, Hon.IPS, Hon.FKSS, M.AAFR, Hon.TAMA, Hon.AAFR, Hon.API, UAPR, Hon.FPSBP, BPICS, GMICS, Hon.FPSG, Hon.SAP, Hon.FUPHK, M.E.UPHK, Hon.CR.UPHK, Hon.EPI, Hon.FIVAF, Hon.WPG, Hon.FWPG, M.SAP
Address: 410346 ORADEA ROMANIA
Bd. Dacia 24B, bl. D61, ap. 10

Mobile: 004 0731 314074
Tel.: 004 0359 401310 (Home)
Fax.: 004 0259 476818 (Office)

teodor.pantea@gmail.com
www.terapan.ro
www.teodorpantea.blogspot.com

Oradea, la 16. 03. 18





vineri, 23 martie 2018

Entomologie erotică


Din ciclul: “De prin jurii adunate”  

Natură, erotică entomologică sau cât de fotogenice sunt gângăniile când și-o trag!!!

Multiple, felurite și, pe alocuri, parșive, sunt încercările unor participanți la saloanele de artă fotografică de pretutindeni, de a-și spori numărul acceptărilor și, de ce nu, a premiilor. Poate că aș înțelege toate aceste tertipuri dacă mizele de ordin material ar avea vreo însemnătate, chiar și infimă, comparată cu cele din tenis pe câmp, fotbal cu picioru’, polo prin apă, box cu pumnii sau hambal cu mâna!!! Dar nu există asemenea mize, astfel încăt ar trebui să ne limităm la mizele de ordin sentimental și/sau onorifice, ce ne-ar conduce, în mod firesc, la a juca “fair-play”, pe toți cei ce participăm la saloanele internaționale de artă fotografică.
Mă voi referi aici, în calitate de membru în juriile a 76 de saloane internaționale, la secțiunea “Nature”, prezentă în majoritatea saloanelor de artă fotografică din ultima vreme. Este cea pe care îmi place cel mai puțin s-o jurizez, astfel încât, fie că încep cu ea ca scap mai repede, fie că o las la urmă, pentru a începe cu secțiunile ce le consider mai “fotografice”!!
Las la o parte definiția dată de Photographic Society of America (PSA), ce definește explicit conceptul, pe care mulți nu îl pricep sau se prefac a nu-l pricepe… Unele saloane de artă fotografică fac recomandări de genul: “A nu se ignora fotografii de viață sălbatică (în text: wildlife) și fotografia de natură – aceștia sunt egali fotografilor de alte subiecte și concurenții noștri muncesc din greu pentru a produce lucrări de mare nivel ( în text: great works). Noi nu trebuie să desconsiderăm eforturile lor. Secțiunea natură este mare în asociațiile fotografice globale și noi nu trebuie să uităm de asta”. Același organizator mai recomanda arbitrilor, cu ceva vreme în urmă, ca la jurizarea lucrarilor din categoria “Nature”, să se țină cont, nu numai de calitatea artistică a lucrarilor, ci și de dificultatea realizării lor!! Mda, asta m-a făcut să dau, scrâșnind din dinți, note mai mari unor fotografii “dificile”. La secțiunea asta, ești nevoit să judeci... altfel decât ți-ai dori!!
La secțiunea în discuție, s-au “instalat” atât fotografi de valoare, cât și “făcători de imagine de natură”, amândouă categoriile putând răsufla ușurate că nu-și pun mintea cu ei baieții de la National Geographic!!
Am văzut o sumedenie de “nature photographers” care fotografiază, bunăoară, crocodili (sau orice alte jivine…)!! Ei bine, vom vedea, la secțiunea “Natură”, patru crocodile frumoși, nevoie mare, trimiși de respectivul fotograf, înspre aprecierea juriului!!! Poate spune cineva că nu fac parte din natură??!! După care, vom vedea alți patru la secțiunea “Travel”, foarte asemănători cu cei de mai sus căci, deh, fotograful a călătorit pentru a ajunge în habitatul lor (cu excepția celor ce viețuiesc pe lângă Nil sau Amazon…). La secțiunea “Jurnalism” vor căsca boturile suave, înspre noi, alți patru crocodili sau, de fapt aceeași, dar în alte poziții (dacă nu inversați stânga-dreapta!!)!! Păi nu, e journalism, măi frate, că te informeaza despre incontestabila realitate a existenței delicaților crocodili pe Mapamond??!!
La secțiunea “Color” vom găsi alți crocodili dar, eventual, ceva mai verzi, ițindu-și boturile delicate printre felurite buruieni lacustre!! Și, în sfârșit, la secțiunea “Monocrom” imaginile desaturate cu crocodili (în multe cazuri autorul “uitând” să observe că variantele colorate fuseseră postate la secțiunile anterioare…), vor încheia acestă adevărată “crocodiliadă fotografică”.
Nu insist acuma, prea mult, asupra faptului că acestă practică nu e prea corectă, mai ales în saloanele care au secțiunea explicită “Nature”!! Dar, cum scopul scuză mijloacele, ce nu fac unii pentru a încânta privirile încruntate ale membrilor juriilor??!!
În ceea ce privește dificultatea realizării unor imagini privind animalele, sunt de acord că, de multe ori, acestea sunt realmente dificil de realizat!! Nu te poți apropia de leu, de tigru, de hipopotam, de facocer sau de jaguar, că mușcă!! Elefantul dă cu trompa, rinocerul cu cornu’, bivolul african cu coarnele!! Cobra e veninoasă, iar ursul s-ar putea să nu fie în toane bune!! Și atunci, rămân inofensivele dar și sperioasele păsăruici, pe care le putem “aborda”, de la distanță, cu tele-uri babane, dar și insectele și fluturii, vietăți mult mai blânde, lente, inofensive și docile!!
Acestea din urmă stau cumințele (mai puțin cele zburătoare sau săritoare…), indiferente la prezența fotografului, ce se apropie de ele, cât poftește, înarmat cu răbdare, iscusință și optică macro. Dar și gângăniile sunt, de regulă, “sprintene” în afară de momentele… intime, adică de “mating”, noțiune devenită obsesivă în multe titluri de fotografii ilustrând astfel de… situații!! Profitând de indiferența sporită a “subiecților” în astfel de sublime momente, fotografii de natură se simt împliniți, realizați sau, oarecum influențați de semificația și tâlcurile momenetului, chiar… satisfacuți!! Mulți trăiesc cu impresia că imaginile astfel realizate, indiferent de valoarea artistică, vor “da pe spate” juriile iar, de multe ori, decepțiile nu întârzie să apară…
Rezultatul e o puzderie de imagini de acest fel dintre care multe, sunt nevoit să recunosc, bine realizate!! Chiar dacă e o adevărată “viitură” de indiscreții entomologice, sunt nevoit să le notez în mod corect, obiectiv, deciziile mele conducând, adesea la premii sau mențiuni!! Dar, oare, nu sunt îndreptățit, să (mă) întreb retoric: OARE NU E PREA MULT??!! Oare nu devine prea banală acestă temă, acestă abordare, acest subiect??!! Eu zic că DA (!!!), chiar dacă punctual meu de vedere rămîne fără ecou!!
În concluzie, nu pot să zic decât atât: Cât de fotogenice sunt gângăniile când și-o trag!!!